|
Stalpii in Coran
Stalpii reprezinta cei cinci "piloni" de baza in religia islamica.
Primul stalp reprezinta marturia de credinta;
Al doilea rugaciunea;
Al treilea reprezinta compasiunea;
Cel de-al patru-lea este postul;
Cel de-al cinci-lea este pelerinajul.
Marturia de credinta
Este recunoasterea credintei al shahadatan, doua marturii exprimate prin
frazele:
- "recunosc ca nu exista un alt Dumnezeu decat Dumnezeu"
- "recunosc ca Mahomed este profetul lui Dumnezeu"
Rugaciunea
Constituie stalpul principal al religiei considerandu-se ca cel care
il nesocoteste, nesocoteste intreaga religie. Se pune accent pe relatia
directa cu Dumnezeu, cu Divinitatea. Musulmanii se roaga zilnic de 4 ori:
in zori, la pranz, la mijlocul dupamiezii si inainte de apusul soarelui.
Aceasta dovedeste o practica si o credinta iesite din comun. Ei se roaga
in 1001 de locuri: in zapada, sub ploaie, sub soare, in stepe, pe strazi,
in piete etc. Starea interioara a rugaciunii asa cum spune profetul este
"de a fi in fata lui Dumnezeu ca si cum l-ai vedea, de a te contopi
total cu el".
Compasiunea
In limba araba sensul cuvantului zacat (compasiunea) este puritate. Misticii
arabi spun ca aceasta puritate izvoraste din suflet. Cuvantul mai are
si intelesul de miros placut referindu-se la ceea ce mistici ortodocsi
numesc dulce mireasma duhovniceasca. Ei considera ca milostenia sau compasiunea
fata de oameni purifica sufletul. Islamul recomanda comunitatii sa se
ingrijeasca de saraci, "cei sarmani sunt copii lui Dumnezeu".
Pana si legislatia islamului viza o valoare minima din impozit (2,5%)
pe care o alocau sarmanilor.
Postul
Ramadanul este cea mai semnificativa luna a anului in acest sens. Ramadanul
dureaza intre 28 si 30 de zile. Aceasta luna comemoreaza prima revelatie
a Coranului. In aceasta luna este interzisa orice hrana solida sau lichida
precum si relatiile sexuale, din zori si pana la apusul soarelui. Misticii
spun ca este totodata un exercitiu al vointei asupra trupului prin care
omul isi infraneaza necesitatile reinsufletindu-si spiritul. O intarire
a controlului si a stapanirii de sine.
Pelerinajul
Anual milioane de musulmani se intalnesc intr-o singura zi la un imens
congres, intr-un singur loc, invesmantati intr-o simpla bucata de panza
in jurul taliei ce semnifica neapartenenta unei etnii, a unei rase sau
a unei limbi, cult social sau material, eliberati de orice angajament,
considerandu-se toti egali. Cu capetele goale, cu picioarele goale, simpli,
anonimi. Pelerinul face atunci legamantul solemn de a implini voia Domnului
si de a-L venera. Acest pelerinaj la Meca se face mai ales in cea de a
zecea zi a celei de a douasprezecea luni dhu al-hijja, celebrand mareata
jertfa a lui Avram. Pelerinajul constituie o obligatie pentru orice musulman
adult, intreg la minte avand un suficient confort financiar.
|
