Egiptul antic

Religia egiptenilor este o transpunere a misterelor celeste in viata de zi cu zi. Concretizand religia in plan fizic nu numai pentru a fi mai usor de inteles ci si pentru a expune marea lor stiinta, ca "tot ce este sus este si jos" (Hermes Trismegistros). Principiile cerului sunt si cele ale naturii si fiecare fiinta sau element pamantean exprima un aspect universal arhetipal cosmic. O intelepciune mai degraba holistica decat zoomorfa, aceasta din urma fiind doar pentru cei neinitiati.

Dupa invatatura teologilor, la inceput a fost oceanul intunecat, haosul, nun, dar in care salasluia Atum, lumina necreata care mai apoi va iesi din adancuri in chip de soare, devenind Ra si creand intreaga lume. Atum-Ra a creat 4 zei si 4 zeite:
Nut - doamna cerului si mama stelelor
Cheb - zeita pamantului
Osiris - zeul fertilitatii
Isis - sotia lui Osiris
Seth - zeul intunericului, ucigasul fratelui sau, Osiris
Hathor - stapana pacii si a tuturor zeilor
Ptah - zeul cu chip frumos
Sobec - domnul apelor
Amon insa era venerat ca fiind zeul suprem si care a capatat o importanta din ce in ce mai mare la Teba.

La egipteni existau de asemenea o multime de spirite malefice si demoni dar care nu puteau impune triumful definitiv al raului. Religia egipteana privea moartea ca un moment firesc de trecere spre un altfel de viata pregatindu-se din timpul vietii pentru marea trecere. Printre cultele sacre se afla si cultul taurului sacru Apis, al zeitei Hathor - femeia cu cap de vaca, al zeului Anubis - barbatul cu cap de sacal, Sobec zeul apelor - om cu cap de crocodil, cultul lui Horus - omul cu cap de erete etc.

Dar aceste aspecte nu semnificau zoolatria. Spre exemplu sacalul care in miez de noapte devora cadavrele mortilor, intruchipa acel principiu ocult al trecerii in lumea de dincolo, al misterului mortii, animat de zeul mortii Anubis. Noaptea sacalilor era asociata cu o moarte rituala. Invatatura sacra fiind transpusa in simboluri vii, concrete, exprima o realitate evidenta. Zeita Hathor, femeia cu cap de vaca, este simbolul principiului mintii linistite, calme, patrunsa de compasiune si grija fata de toate fiintele. Din acelasi motiv vaca este adorata si in India. Calmul, naturaletea, blandetea si devotiunea sunt aspectele adorate in realitate de devotul yoghin care aspira la iluminare, deci nu animalul in sine vaca fiind o expresie a non-existentei mintii (cea care creaza iluzia acestei lumi) pacea si calmul. Zeul cu cap de maimuta exprima simbolul mintii umane obisnuite, necontrolate. In ritualurile egiptene maimutele dresate stateau nemiscate ore in sir tinand torte aprinse pentru a ilumina incaperile, ca simbol al mintii controlate care se impunea in acel ritual.

De aceea cei care nu cunosc simbolurile arhetipale nu vor intelege cu adevarat religia Egipteana, Tibetana, Indiana sau Budismul. In toate templele de mistere egiptene neofitii alesi erau mai intai initiati in simboluri (care impregneaza subconstientul colectiv - C. G. Jung) numerologice, antropice, zoomorfe etc.

Cativa initiati celebrii in Egipt: Pitagora, Herodot, Socrate, Moise, Aristotel, Platon, Deceneu, Corilos, Zamolxis, Hermes etc.