| 1. Sarpele era mai siret decât toate
fiarele câmpului pe care le facuse Domnul Dumnezeu.
El a zis femeii: "Oare a zis Dumnezeu cu adevarat:
"Sa nu mâncati din toti pomii din gradina?"
2. Femeia a raspuns sarpelui: "Putem sa mâncam
din rodul tuturor pomilor din gradina.
3. Dar despre rodul pomului din mijlocul gradinii, Dumnezeu
a zis: "Sa nu mâncati din el, si nici sa nu
va atingeti de el, ca sa nu muriti."
4. Atunci sarpele a zis femeii: "Hotarât,
ca nu veti muri:
5. dar Dumnezeu stie ca, în ziua când veti
mânca din el, vi se vor deschide ochii, si veti
fi ca Dumnezeu, cunoscând binele si raul."
6. Femeia a vazut ca pomul era bun de mâncat si
placut de privit, si ca pomul era de dorit ca sa deschida
cuiva mintea. A luat deci din rodul lui, si a mâncat;
a dat si barbatului ei, care era lânga ea, si barbatul
a mâncat si el.
7. Atunci li s-au deschis ochii la amândoi, au
cunoscut ca erau goi, au cusut laolalta frunze de smochin
si si-au facut sorturi din ele.
8. Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla
prin gradina în racoarea zilei: si omul si nevasta
lui s-au ascuns de Fata Domnului Dumnezeu printre pomii
din gradina.
9. Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om si i-a zis: "Unde
esti?"
10. El a raspuns: "Ti-am auzit glasul în gradina,
si mi-a fost frica pentru ca eram gol, si m-am ascuns."
11. Si Domnul Dumnezeu a zis: "Cine ti-a spus ca
esti gol? Nu cumva ai mâncat din pomul din care
îti poruncisem sa nu manânci?"
12. Omul a raspuns: "Femeia pe care mi-ai dat-o
ca sa fie lânga mine, ea mi-a dat din pom si am
mâncat."
13. Si Domnul Dumnezeu a zis femeii: "Ce ai facut?"
Femeia a raspuns: "Sarpele m-a amagit, si am mâncat
din pom."
14. Domnul Dumnezeu a zis sarpelui: "Fiindca ai
facut lucrul acesta, blestemat esti între toate
vitele si între toate fiarele de pe câmp;
în toate zilele vietii tale sa te târasti
pe pântece, si sa manânci tarâna.
15. Vrajmasie voi pune între tine si femeie, între
samânta ta si samânta ei. Aceasta îti
va zdrobi capul, si tu îi vei zdrobi calcâiul."
16. Femeii i-a zis: "Voi mari foarte mult suferinta
si însarcinarea ta; cu durere vei naste copii, si
dorintele tale se vor tine dupa barbatul tau, iar el va
stapâni peste tine."
17. Omului i-a zis: "Fiindca ai ascultat de glasul
nevestei tale, si ai mâncat din pomul despre care
îti poruncisem: "Sa nu manânci deloc
din el", blestemat este acum pamântul din pricina
ta. Cu multa truda sa-ti scoti hrana din el în toate
zilele vietii tale;
18. spini si palamida sa-ti dea, si sa manânci
iarba de pe câmp.
19. În sudoarea fetei tale sa-ti manânci
pâinea, pâna te vei întoarce în
pamânt, caci din el ai fost luat; caci tarâna
esti, si în tarâna te vei întoarce."
20. Adam a pus nevestei sale numele Eva: caci ea a fost
mama tuturor celor vii.
21. Domnul Dumnezeu a facut lui Adam si nevestei lui
haine de piele si i-a îmbracat cu ele.
22. Domnul Dumnezeu a zis: "Iata ca omul a ajuns
ca unul din Noi cunoscând binele si raul. Sa-l împiedicam
dar acum ca nu cumva sa-si întinda mâna, sa
ia si din pomul vietii, sa manânce din el, si sa
traiasca în veci."
23. De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din gradina
Edenului, ca sa lucreze pamântul din care fusese
luat.
24. Astfel a izgonit El pe Adam, si la rasaritul gradinii
Edenului a pus niste heruvimi care sa învârteasca
o sabie învapaiata ca sa pazeasca drumul care duce
la pomul vietii.
|