|
O alta lume
Pielile rosii socoteau ca dupa moarte "duhul" oamenilor migreaza
intr-una pe cer, apele sunt limpezi si vanatul imbelsugat. Algonkinii
il denumeau "tinuturile de vanatoare ale lui O Manitu" aici
spirtitele mortilor isi continuau existenta intr-o pace senina si indestulatoare.
Pantru a ajunge aici era nevoie, totusi de anumite ritualuri fapte eroice
sau spirituale.
Ei dadeau o mare insemnatate celorlalte lumi. Marile capetenii razboinice,
vracii, profetii, sefii de trib se foloseau de viziunile lor care spun
ei, ii proiecta intr-o alta lume de unde se inspirau ori le venea o nebanuita
putere. "Tot timpul cat tinu alerf'îgarea m-am gandit la aripa
alba a vantului pe care mi-o daduse al doilea strabun in viziunea mea
si poate ca putrea aceea intra in picioarele calului meu caci (desi era
mic si slab) castigase cursa." . chiar si lumea mortilor se proiecta
pe taramul fizic.
In cuvantarea tinuta de capetenia Sealth guvernatoruli Stevens in decembrie
1854. capetenia incheie: "Cand ultimul om rosu va fi pierit de pe
pamant pe taramurile acestea inca vor roii nevazuti morti ai m'neamului
meu…noaptea cand strazile si asezarile voastre vor fi tacute si voi
le veti crede pustii ele vor fi pline de cetele reintoarse ale celor ce
indragesc inca acest tinut frumos… Morti am zis? Nu exista moarte.
Doar o schimbare de lumi."
|
