Fericirea

 Unei femei care se plangea ca bogatia nu a facut-o mai fericita, Maestrul i-a spus:

- Vorbesti de parca bogatia si luxul ar fi ingredientele fericirii. Draga mea, ca sa fii cu adevarat fericita, ai nevoie de ceva care sa te entuziasmeze cu adevarat.

Studiul scripturilor este poate cea mai importanta parte a vietii spirituale evreiesti. Intr-un aforism metaforic se spune: "este interzisa intreruperea invataturii fie chiar si pentru a recladi templul din Ierusalim".

Evreii afirmau de asemenea ca o sinagoga se poate transforma in casa de studii dar invers nu se poate. "Orice om din Israel este obligat sa studieze Tora, fie el bogat sau sarac, fie el sanatos sau bolnav, tanar sau batran…el trebuie sa isi gaseasca timp pentru a studia Tora ziua si noaptea" (Maimonide sec. XII)

Polus Geticus, Axis Boreis, denumiri asociate tinutului hyperborean definesc foarte clar notiunea de centru, ca pol spiritual gen "Centrul Lumii", "Macaron nesoi", "Isulele fericitilor" - "acolo unde cerul poate comunica cu pamantul" (Mircea Eliade - Istoria religiilor) si care au intotdeauna o reprezentare mitico-geografica, cosmica si telurica totodata gen Shambala, Eden, Pong-Lai, Gradina lui Ghilgames etc.

Dupa Pindar "nimeni, nici pe pamant nici pe mare nu putea descoperi calea minunata care duce catre jocurile Hiperboreenilor" (Pyth. X.29). Altfel spus, tara si locuitorii ei aici apartineau unei geografii mitice. Ei sunt o semintie sfanta scutita de boli si batranete, caci tot Pindar afirma despre Hiperboreeni ca "pot sa traiasca 1000 de ani, ei nu cunosc nici munca nici luptele si isi petrec vrmea dansand din lira si flaut". Dupa Eliade este vorba despre un loc paradisiac comparabil cu insulele fericitilor unde se duceau sufletele eroilor.

Este vorba deci despre un taram bidimensional, unul geographic (vezi relatarile anticilor din izvoare istoric), si unul mitologic care tine de un taram paradisiac "de dincolo de Boreas" dupa mitul Delfic. Taramul geographic este aici o poarta spre cel mitic (Apollo era numit zeul portii, la grecii clasici tocmai pentru ca "favoriza" trecerea in lumea de dincolo.) cum spre exemplu avem edenul biblic cu reprezentarea g ...