Fericirea

 Unei femei care se plangea ca bogatia nu a facut-o mai fericita, Maestrul i-a spus:

- Vorbesti de parca bogatia si luxul ar fi ingredientele fericirii. Draga mea, ca sa fii cu adevarat fericita, ai nevoie de ceva care sa te entuziasmeze cu adevarat.

Continutul vi-selor poate fi strâns legat de dispozitia de dinaintea adormirii si determina astfel a-paritia unui continut placut sau neplacut al visului. Visele însa pot fi stimulate, degajând atmosfera cu diferite parfumuri, uleiuri volatile, prin ingerare de plante, anumite sunete linistitoare, melodioase, chiar muzica clasica. Un anumit parfum poate genera un anumit gen de vise datorita principiului rezonantei despre care s-a amintit mai sus. 

Exemple: Parfum de mosc, ulei volatil de trandafir, flori de câmp, tamâie degajate în atmosfera cu ajutorul unei lampi de aromoterapie. 

În caz de insomnie se poate consuma un extract de macerat din sunatoare combinat cu trei linguri de tinctura lavanda, trei linguri tinctura sulfina si trei linguri tinctura de talpa gâstii. 

În caz de cosmaruri se poate consuma o ligura rasa de pulbere de sunatoare ("iarba spaimelor"- tocmai pentru ca are proprietatea de a alunga "spaimele"). Planta se tine sub limba 10 minute, apoi se înghite cu putina apa si 30 min. nu se manânca.

În camera aerisita, cu asternuturi proaspete, parfumurile de levantica, sânziene, iasomie, lamâita, busuioc, etc. însotite de o lumânare (aprisa pe un suport special pentru a înlatura eventualele pericole) atrag rezonanta ...

Aparitia visului nu este deloc aleatorie, ci asa cum s-a demonstrat, el survine tot la aproximativ 90 de minute în cursul somnului si dureaza în medie 15-20 de minute. Visul este considerat ca fiind o pozitie intermediara între veghe si somnul profund fiind asimilat perioadei de dormire. Starea de vis (Rapid eye mouvement) la om se desluseste printr-o activitate electrica corticala rapida (foarte apropiata de cea din starea de veghe), atonie musculara si miscari oculare, deci un alt "mod biologic de existenta". La nivelul cortical somnul REM se manifesta printr-o activitate electrografica rapida continua si de jos voltaj aproape identica cu cea a starii de veghe. O noapte de somn se poate reprezenta astfel: individul trece succesiv prin patru stadii de somn lent care se desfasoara în primele doua ore de somn, dupa care apare în general prima faza de somn profund cu o durata de aproximativ 15 minute, marcând terminarea primului ciclu de somn. Al doilea ciclu dureaza aproximativ 85-95 de minute. În acest fel se succed 4 - 6 cicluri de somn. 

REM - reprezinta aproximativ 18-20% din durata totala a somnului la un adult.

În timpul somnului profund hormonii prezinta maximul de secretie. Anihilarea lor medicamentoasa (ex. Antibiotice) duce la perturbarea somnului profund.